• Titularizare
  • Legislatie Examen Titularizare 2024

Programa titularizare pentru educatori 2024

PROGRAMA TITULARIZARE EDUCATORI 2024

PROGRAMA PENTRU LIMBA SI LITERATURA ROMANA, PEDAGOGIA PRESCOLARA si METODICA DESFASURARII ACTIVITATILOR INSTRUCTIV-EDUCATIVE IN GRADINITA DE COPII EDUCATOARE/INSTITUTORI/PROFESORI PENTRU INVATAMANTUL PRESCOLAR
(INVATAMANT PRESCOLAR IN LIMBA ROMANA) 

A. NOTA DE PREZENTARE 

   In contextul contemporan, unui cadru didactic i se propune, permanent, redimensionarea relatiei dintre achizitiile dobandite pe parcursul formarii initiale si competentele generale si specifice solicitate de pragmatica procesului de invatamant, in conditiile valorizarii, autoformarii si autoperfectionarii.
   Pentru profesia de educatoare, printre altele, standardul ocupational (COR) face
urmatoarea descriere: „Educatoarea instruieste si educa prin joc, sprijina si promoveaza
dezvoltarea copiilor de varsta prescolara, urmarind obiective cognitive si de limbaj, psihomotorii, de educare a afectivitatii, ale educatiei estetice si ale educatiei pentru societate. Menirea educatoarei este de a facilita fiecarui copil sa-si urmeze drumul sau personal de evolutie, oferindu-I suport pentru integrarea in viata sociala si activitatea scolara.”.
   Conform art. 89, alin. (1) din Legea educatiei nationale nr.1/2011, „in invatamantul preuniversitar de stat, posturile didactice/catedrele vacante si rezervate se ocupa prin concurs national organizat de inspectoratul scolar, conform unei metodologii-cadru elaborate de Ministerul Educatiei Nationale, cu consultarea partenerilor de dialog social, aprobate prin ordin al ministrului educatiei nationale si publicate in Monitorul oficial al Romaniei, Partea I, pana la data de 15 noiembrie a fiecarui an.”.
   Programa pentru concursul de ocupare a posturilor didactice vacante de educatoare (profesor pentru invatamantul prescolar) este conceputa si elaborata in acord cu prevederile Curriculumului pentru educatia timpurie si, totodata, se raporteaza la programele disciplinelor specifice care stau la baza formarii initiale a educatoarei/profesorului pentru educatie timpurie. Competentele si continuturile din programa sunt proiectate intr-o viziune curriculara dinamica, sistemica, integratoare.
   De asemenea, cele trei componente ale programei – Limba si literatura romana, Pedagogia prescolara si Metodica predarii activitatilor instructiv-educative in gradinita de copii – vizeaza continuturile stiintifice fundamentale in domeniul educatiei timpurii, tendintele in evolutia disciplinelor specifice si modurile de aplicare a noilor paradigme ale studierii acestora.
   In acest context, programa urmareste verificarea competentelor necesare pentru proiectarea, realizarea si evaluarea activitatilor didactice, in concordanta cu obiectivele prevazute de Curriculumul pentru educatia timpurie, evidentierea abilitatilor de comunicare, empatice si de cooperare ale candidatilor, in complexul proces educational pe care acestia urmeaza sa il deruleze zi de zi la grupa.

Vezi si

Sinteze de Didactica Geografiei - Ghid pentru pregatirea examenelor de titularizare definitivare si grade didactice

Vezi AICI detalii

Teste REZOLVATE de limba si literatura engleza pentru reusita la examenul de titularizare

Vezi AICI detalii

Teste rezolvate pentru examenul de titularizare Arte vizuale

Vezi AICI detalii

Subiecte titularizare educatori 2024: Modele de teste REZOLVATE  si asigura-ti reusita la Examenul de titularizare din 2024! Click AICI pentru detalii si comenzi.  

B. COMPETENTELE SPECIFICE EDUCATOAREI/PROFESORULUI PENTRU INVATAMANTUL PRESCOLAR

1. COMPETENTE TRANSVERSALE

a) Competente de organizare institutionala si de management al resurselor umane:
• de a organiza activitati cu copii prescolari, grupe de prescolari si cu parintii acestora, sau in colaborare cu comunitatea locala sau adultii;
• de a gestiona timpul, spatiul si resursele de care dispune sala de grupa si institutia in care lucreaza;
• capacitatea de a organiza si mentine un mediu educational sigur si stimulativ, propice educatiei (in care copiii sa se simta in siguranta, dar si suficient stimulati).

b) Competente de relationare:
• de a promova relatii educationale pozitive, deschise si flexibile cu fiecare copil in parte;
• de a sprijini si incuraja interactiunile dintre copii;
• de a cunoaste potentialul si nevoile educationale ale fiecarui copil de la grupa sa;
• de a promova si incuraja participarea si implicarea prescolarilor in activitati stimulative;
• de a asigura echilibrul intre concentrarea pe realizarea sarcinii stabilite si concentrarea pe relatiile cu prescolarii;
• de a-i forma pe prescolari pentru a-si asuma responsabilitati;
• de a stimula interesele pentru cunoastere al prescolarilor;
• de a crea un climat placut, stimulativ in sala de grupa;
• de a cultiva empatia in grupul de copii;
• de a relationa cu fiecare copil in parte, in functie de caracteristicile si de nevoile lui specifice;
• de a relationa cu parintii, profesionisti si alti adulti, in conditii de parteneriat educativ;
• de a invata din experienta parintilor cu copilul lor;
• de a colabora si coopera cu colegele pentru indeplinirea proiectelor educationale institutionale si individuale;
• de a colabora cu profesorii logopezi, consilierii scolari si alti profesionisti in realizarea obiectivelor educationale si in sprijinirea tuturor copiilor;
• de a promova relatii pozitive, colegiale la nivel institutional si interinstitutional, cu toate colegele.

c) Competente de comunicare:
• de a formula intrebari relevante;
• a comunica verbal, corect si relevant, pentru programul educational al prescolarilor (model de vorbire corecta);
• de a formula enunturi inteligibile pentru prescolari;
• de a selecta secvente informative si actionale specifice varstei;
• de a crea oportunitati prin care sa se obtina feedback-ul necesar de la prescolari;
• de a raspunde intrebarilor copiilor, in asa fel incat sa-i stimuleze a dori sa stie mai mult;
• de a asculta ceea ce vor sa exprime copiii si parintii lor;
• de a stabili relatii reale de comunicare (de a se lasa interesata de ceea ce spun copiii si de a se prezenta lor intr-un mod autentic);
• de a se exprima divers, in functie de individualitatea fiecarui copil in parte (de interese, nivel de cunoastere, aptitudini, caracteristici emotionale si de personalitate);
• de a stimula dialogul dintre copii;
• de a sumariza si comunica propria experienta catre colegi, a extrage esentialul si a promova
o pedagogie activa, participativa, reflexiva;
• de a sintetiza experienta altor colegi si a extrage elementele necesare imbunatatirii practicilor educationale.

d) Competente psihologice:
• de a avea maturitate afectiva (echilibru emotional, stabilitate, capacitatea de a nu se lasa afectata emotional de comunicari pozitive sau negative ale copiilor sau parintilor, capacitatea de a stabili distante afective corespunzatoare relatiilor didactice);
• de a gandi in timp real (de a gasi solutii adecvate momentului si nu de a veni cu clisee sau stereotipii);
• de a relationa in acelasi timp cu mai multi copii diferiti (fara a deveni excedata, iritata si fara a uniformiza);
• de a avea placerea jocului, deschidere catre nou, capacitate creativa;
• de a se simti realizata in profesia sa;
• de a manifesta interes real, intrinsec pentru munca didactica;
• de a invata din experientele personale si ale altora;
• de a reflecta asupra experientei pedagogice a colegilor dar si asupra propriei experiente si de a extrage noul si inovatia eficienta in activitatile de zi cu zi;
• de a promova noul si inovatia in educatie.

2. COMPETENTE SPECIFICE

a) Competente de comunicare si relationare:
• utilizarea conceptelor si teoriilor moderne de comunicare: orizontala/verticala, complexa, diversificata si specifica;
• manifestarea unei atitudini empatice si de sprijin/ suport fata de nevoile individuale, generale si de moment ale prescolarilor;
• proiectarea, realizarea si evaluarea procesului instructiv-educativ, ca act de comunicare;
• facilitarea comunicarii educatoare-copii-parinti-cadre didactice de alte specialitati;
• accesarea diverselor surse de informare in scopul documentarii;
• realizarea unor proiecte de parteneriat gradinita-familie-comunitate pe probleme educative (educatie nonformala/ informala);
• valorizarea potentialului educativ al unor institutii educative diferite de gradinita (scoala, muzee, teatru, opera, cluburi de copii);
• favorizarea unor intalniri educative cu oameni importanti in diferite domenii ale culturii (muzicieni, pictori, oameni de stiinta, scriitori etc.). 

b) Competente metodologice:
• utilizarea adecvata a cunostintelor de didactica prescolara, de psihologie si pedagogie prescolara in proiectarea si desfasurarea activitatii didactice cu copiii;
• proiectarea continuturilor instructiv-educative in acord cu prevederile programei si cu specificul grupei la care educatoarea isi desfasoara activitatea;
• utilizarea optima a factorilor spatio-temporali, in vederea eficientizarii procesului instructiveducativ;
• aplicarea corecta a metodicii predarii activitatilor instructiv-educative in gradinita de copii in procesul de predare-invatare-evaluare;
• abordarea practica a teoriilor moderne asupra invatarii, in vederea stimularii, formarii si dezvoltarii capacitatilor de cunoastere ale copilului;
• manifestarea unei conduite metodologice flexibile si inovative;
• adoptarea unor metode si tehnici didactice pentru captarea si mentinerea interesului, pentru exemplificare si punere in scena, pentru antrenarea lucrului in echipa si individual;
• capacitatea de a descoperi si valoriza potentialul fiecaruia;
• capacitatea de a valoriza educativ experientele copiilor si interventiile lor in cadrul lectiei;
• centrare pe formarea personalitatii in ansamblu si nu doar pe intelect si pe memorie;
• predare interdisciplinara (plecand de la realitatea in care se afla copilul, de la interesele lui de invatare);
• axarea predarii pe nevoia de invatare a copiilor,
• individualizarea continuturilor si metodelor educative;
• utilizarea unor metode moderne si cat mai variate, interactive, care sa sporeasca implicarea copilului in procesul didactic;
• organizarea unui cadru educativ centrat pe libertatea si creativitatea copilului;
• stimularea interesului copilului pentru invatare si pentru devenire;
• o buna dimensionare a continuturilor si cerintelor pentru a nu supraincarca copilul;
• construirea unei autoritati bazate pe maturitatea psihologica si nu pe elemente de constrangere sau impunere;
• capacitatea de a renunta la elemente de dresaj precum: recompensa, pedeapsa, conditionarea, amenintarea;
• centrarea procesului didactic pe a invata sa inveti si a invata sa fii si nu pe a invata sa stii;
• stimularea potentialului creativ al copiilor.

c) Competente de evaluare si autoevaluare a activitatii didactice:
• operarea cu conceptele evaluarii si cu cele ale teoriei moderne in domeniu;
• proiectarea eficienta a tuturor formelor de evaluare si adaptarea continuturilor de predare in functie de rezultatele evaluarii;
• utilizarea strategiilor adecvate de evaluare/autoevaluare individuala/de grup;
• utilizarea autoevaluarii pentru imbunatatirea procesului didactic.

d) Competente psiho-sociale:
• aplicarea normelor general-valabile (de igiena, de circulatie, de estetica, ecologice etc.) de comportament civic, prosocial, in vederea transmiterii acestora persoanelor cu care intra in contact (copii, parinti, colege, alti membri ai comunitatii);
• selectarea si aplicarea unor comportamente adecvate, de adaptare eficienta si rapida la schimbarile de natura sociala;
• operarea cu metode si tehnici eficiente de cunoastere a naturii umane, in vederea unei comunicari eficiente cu toti partenerii;
• identificarea si aplicarea unor metode si mijloace eficiente de lucru cu copiii, in vederea stimularii si facilitarii procesului de socializare a acestora;
• identificarea situatiilor conflictuale intr-o relatie, analizarea acestora si solutionarea optima a conflictului;
• asumarea rolului social pentru care a optat, in contextul unei imagini de sine adecvate propriei personalitati.

e) Competente tehnice si tehnologice:
• adoptarea unei conduite psihopedagogice inovatoare in plan profesional;
• selectarea metodelor optime in vederea asigurarii formarii deprinderilor practice;
• utilizarea limbajului calculatorului, a tehnologiei informatiei si comunicarii (TIC). 

f) Competente de management al carierei:
• utilizarea metodelor si tehnicilor de autocontrol psihocomportamental;
• adoptarea de conduite eficiente pentru depasirea „situatiilor de criza”;
• manifestarea unei conduite (auto) reflexive;
• disponibilitatea de a-si organiza si revizui propria invatare, atat individual, cat si in grup;
• informarea/ formarea continua cu noutatile in domeniu;
• utilizarea conduitei reflexive pentru imbunatatirea procesului didactic.

Subiecte titularizare educatori 2024: Modele de teste REZOLVATE

SUBIECTUL I (30 de puncte)

A. LIMBA ROMANA – 15 puncte

Se da textul:

Apoi, sprintena ca o copila, face degraba lesie, pregateste de scaldatoare si, fiindca stia bine treaba mositului, la purcelul, il scalda, ii trage frumusel cu untura din opait pe la toate incheieturile, il strange de nas si-l sumuta, ca sa nu se deoache odorul. Apoi il piaptana si-l grijeste asa de bine, ca peste cateva zile il scoate din boala; si cu tarate, cu cojite, purcelul incepe a se infiripa si a creste vazand cu ochii, de-ti era mai mare dragul sa te uiti la el. Iara baba nu stia ce sa mai faca de bucurie ca are un baiat asa de chipos, de hazliu, de gras si invelit ca un pepene. Sa-i fi zis toata lumea ca-i urat si obraznic, ea tinea una si buna, ca baiat ca baiatul ei nu mai este altul! Numai de-un lucru era baba cu inima jignita: ca nu putea sa le zica tata si mama.
Intr-una din zile, mosneagul voieste a merge la targ sa mai cumpere cate ceva.
– Mosnege, zise baba, nu uita sa aduci si niste roscove pentru ist baiat, ca tare-a fi dorit, mititelul!
– Bine, mai baba. Dar in gandul sau: „Da’ manca-l-ar branca sa-l manance, surla, ca mult ma mai
inadusi cu dansul. De-am avea paine si sare pentru noi, da’ nu sa-l mai indop si pe dansul cu bunatati…
Cand m-as potrivi eu babei la toate cele, apoi as lua campii!”
(Ion Creanga, Povestea porcului)  

Scrieti, pe foaia de concurs, raspunsul la fiecare dintre urmatoarele cerinte:

1. Mentionati cate un sinonim potrivit pentru sensul din text al cuvintelor: sprintena, grijeste.
2. Scrieti cate doua cuvinte care apartin familiei lexicale a verbului a creste.
3. Precizati valoarea morfologica a cuvintelor subliniate in enuntul: Apoi il piaptana si-l grijeste asa
de bine, ca peste cateva zile il scoate din boala.
4. Rescrieti, din textul dat, un nume predicativ multiplu si un complement direct.
5. Explicati rolul cratimei in expresia: de-ti era mai mare dragul.
6. Construiti cate un enunt in care sa folositi corect urmatoarele omofone, fara a le modifica forma:
intruna/intr-una, sar/s-ar.

Vezi si Subiecte titularizare educatori 2024: Modele de teste REZOLVATE  si asigura-ti reusita la Examenul de titularizare din 2024! Click AICI pentru detalii si comenzi.  

C. TEMATICA PENTRU LIMBA SI LITERATURA ROMANA

I. LIMBA ROMANA

• Sunetele limbii romane
• Corespondenta dintre litere si sunete
• Segmentul vocalic (diftong; triftong; hiat)
• Silaba. Regulile silabatiei in limba romana
• Ortografia si despartirea cuvintelor in silabe
• Semnele de punctuatie si de ortografie
• Functionalitatea semnelor de punctuatie si a semnelor ortografice
• Sensul cuvintelor (sensul propriu si sensul figurat)
• Relatii semantice intre cuvinte (sinonimie, antonimie, omonimie, paronimie, polisemie)
• Imbogatirea vocabularului (mijloace interne, mijloace externe)
• Verbul (clasificare; categorii gramaticale specifice; functii sintactice)
• Substantivul (clasificare; categorii gramaticale specifice; functii sintactice)
• Articolul (clasificare)
• Pronumele (clasificare; categorii gramaticale specifice; functii sintactice)
• Adjectivul (clasificare; categorii gramaticale specifice; functii sintactice)
• Numeralul (clasificare; categorii gramaticale specifice; functii sintactice)
• Adverbul (clasificare; grade de comparatie; functii sintactice)
• Conjunctia (clasificare)
• Prepozitia (clasificare; prepozitii care se construiesc cu genitivul, dativul, acuzativul)
• Interjectia (clasificare; functii sintactice)
• Subiectul (clasificare)
• Predicatul (clasificare)
• Acordul dintre subiect si predicat
• Atributul (clasificare)
• Complementul (clasificare)
• Propozitia si felul propozitiilor
• Fraza
• Raporturile sintactice in fraza (de interdependenta; de coordonare si de subordonare in propozitie si in fraza)
• Mijloacele de exprimare a raporturilor sintactice in propozitie si fraza
• Tipuri de propozitii subordonate (subiectiva, predicativa, atributiva, completiva directa si completiva indirecta, circumstantiale)

II. LITERATURA ROMANA

a) Proza - specii narative: basmul cult, schita, povestirea, nuvela, romanul
• Continuturi:
- Povestea lui Harap-Alb de Ion Creanga
- D-l Goe…/Vizita… de I.L. Caragiale
- Hanu Ancutei de Mihail Sadoveanu
- Moara cu noroc de Ioan Slavici
- Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi de Camil Petrescu

b) Poezia: - poezia epica: fabula
- poezia lirica
• Continuturi: Se studiaza un singur text poetic apartinand urmatorilor autori: Mihai Eminescu, Vasile Alecsandri, Grigore Alexandrescu, Tudor Arghezi, Nichita Stanescu

c) Dramaturgia - comedia
• Continuturi:
- O scrisoare pierduta de I.L. Caragiale

Nota:
Componenta Limba si literatura romana din structura probei de concurs va fi dimensionata pe doua module:
• aplicarea elementelor de limba romana pe un text la prima vedere, care poate fi selectat atat din opera scriitorilor studiati, cat si din cea a altor autori;
• redactarea unui eseu structurat, un eseu liber sau un eseu argumentativ, pe baza unui text apartinand scriitorilor prevazuti in prezenta programa de concurs.

Bibliografie orientativa - Limba romana

1. ***Gramatica de baza a limbii romane, Bucuresti, Editura Univers Enciclopedic Gold, 2010.
2. ***Dictionarul ortografic, ortoepic si morfologic al limbii romane, Editia a II-a revazuta si adaugita, Bucuresti, Editura Univers Enciclopedic, 2005.
3. ***Manualele de Limba romana, cls. a IX-a, a X-a, a XI-a, a XII-a pentru Scolile Normale/Liceele pedagogice/Colegiile pedagogice (in vigoare).
4. Aranghelovici, C., Indreptar ortografic, ortoepic si morfologic al limbii romane, Bucuresti, Editura Saeculum vizual, 2007.
5. Bidu-Vranceanu, A., Forascu, N., Limba romana contemporana. Lexicul, Bucuresti, Editura Humanitas Educational, 2005.
6. Ciompec, G., Dominte, C., Forascu, N., Gutu Romalo, V., Vasiliu, E., Limba romana contemporana. Fonetica. Fonologia. Morfologia, editie revizuita si adaugita, Bucuresti, Editura Didactica si Pedagogica, 1985.
7. Coteanu, I. (coordonator), Limba romana contemporana. Fonetica. Fonologia. Morfologia, editia a II-a, Bucuresti, Editura Didactica si Pedagogica, 1985.
8. Gheorghe, M., Limba romana. Probleme teoretice si aplicatii, Brasov, Editura Universitatii „Transilvania”, 2009.
9. Marcu, Fl., Noul dictionar de neologisme, Bucuresti, Editura Academiei, 1997.
10. Norel, M., Limba romana (Note de curs), Brasov, Editura Universitatii „Transilvania”, 2010.
11. Pana-Dindelegan, G. (coord.), Gramatica limbii romane pentru gimnaziu, Bucuresti, Editura
Univers Enciclopedic Gold, 2019.
12. https://eur-lex.europa.eu/legalcontent/
RO/TXT/PDF/?uri=CELEX:32019H0605(02)&from=EN
13. www.subiecte.edu.ro

Bibliografie orientativa - Literatura romana

1. Anghelescu, M., Clasicii nostri, Bucuresti, Editura Eminescu, 1996.
2. Anghelescu, M., Ionescu, C., Lazarescu, Gh., Dictionar de termeni literari, Bucuresti, Editura Garamond, 1995.
3. Calinescu, G., Istoria literaturii romane de la origini pana in prezent, Bucuresti, Editura Semne, 2003.
4. Ciopraga, Constantin, Personalitatea literaturii romane, Editia a II-a, revazuta si adaugita, Iasi, Institutul European, 1997.
5. Crohmalniceanu, Ov., S, Cinci prozatori in cinci feluri de lectura, Bucuresti, Editura Cartea Romaneasca, 1984.
6. Manolescu, N, Istoria critica a literaturii romane, 5 secole de literatura, Pitesti, Editura Paralela 45, 2008.
7. Simion, E., Scriitori romani de azi, Bucuresti, Editura Cartea Romaneasca, 1987.
8. Vianu, T., Arta prozatorilor romani, Bucuresti, Editura 100+1 GRAMAR, 2002.
9. ***Dictionarul literaturii romane de la origini pana la 1900, Bucuresti, 1979.
10. ***Dictionarul scriitorilor romani. (coord. Mircea Zaciu), Bucuresti, Editura Albatros, 2002.
11. ***Operele literare mentionate in capitolul Continuturi.
12. www.subiecte.edu.ro

D. TEMATICA PENTRU PEDAGOGIE PRESCOLARA

1. EDUCATIE, INOVATIE SI REFORMA
- Educatia si provocarile lumii contemporane. Noile educatii
- Educatia timpurie - dimensiune a invatarii pe tot parcursul vietii
- Alternative educationale in educatia timpurie
- Tranzitia de la gradinita la scoala
- Gradinita – nucleu al unei comunitati care invata

2. EDUCABILITATEA. FACTORII DEZVOLTARII PERSONALITATII UMANE - INTERACTIUNI SI DOMINANTE
- Conceptul de dezvoltare si conceptul de educabilitate
- Ereditatea, factor intern al dezvoltarii personalitatii
- Mediul, factor extern al dezvoltarii personalitatii
- Educatia – factor hotarator al dezvoltarii psihice; specificul influentelor educative la varstele timpurii
- Metode, tehnici si instrumente de cunoastere a specificului dezvoltarii psihice la varstele timpurii. Repere ale dezvoltarii la varstele timpurii. Domeniile de dezvoltare
(Dezvoltarea fizica, sanatate si igiena personala; Dezvoltarea socio-emotionala; Capacitati si atitudini in invatare; Dezvoltarea limbajului, a comunicarii si premisele citirii si scrierii; Dezvoltarea cognitiva si cunoasterea lumii)

3. PROIECTAREA DIDACTICA IN INVATAMANTUL PRESCOLAR
- Conceptul de proiectare didactica; functiile proiectarii didactice; etapele proiectarii didactice
- Produsele curriculare fundamentale: plan de invatamant, programa scolara, planificare tematica anuala, planificare calendaristica saptamanala, proiectul tematic, proiectul didactic

4. INVATAREA IN GRADINITA. ORIENTARI CONTEMPORANE IN TEORIA SI PRACTICA INVATARII IN GRADINITA
- Conceptul de invatare in gradinita. Mecanisme si procesualitate. Forme, tipuri si niveluri de invatare
- Teorii ale invatarii (B.F. Skinner, J. Piaget, L.S. Vigotski, D.P. Ausubel, R. Gagne etc.)
- Conditii interne ale invatarii in gradinita: procesele cognitive, afective, volitive; motivatia – geneza, dinamica, forme, structuri motivational -atitudinale. Legea optimului motivational
- Conditii externe ale invatarii in gradinita: statutul educatoarei, mediul gradinitei si al grupei de copii prescolari, mediul socio-familial, factori ergonomici si de igiena ai
invatarii
- Noi semnificatii si extensii ale conceptului de invatare (invatarea utilizand metoda proiectelor/principiile Planului Dalton/Flipped learning etc.)
- Invatarea centrata pe copil. Valorificarea unor teorii psihologice ale invatarii (teoria inteligentelor multiple, teoria inteligentei emotionale, teorii de tip constructivist), ca modele de instruire adaptate la specificul invatamantului prescolar

5. COPII CU CERINTE EDUCATIVE SPECIALE (CES) IN GRADINITA
- Educatia incluziva in gradinita. Servicii integrate si incluzive in educatia timpurie
- Colaborarea cu parintii si cu alte categorii profesionale de sprijin

6. MANAGEMENTUL CARIEREI DIDACTICE
- Prevederi legislative care sprijina dezvoltarea carierei didactice
- Importanta dezvoltarii profesionale in cariera didactica

Nota:
Pentru componenta Pedagogie prescolara din structura probei de concurs se va solicita elaborarea unui eseu structurat/eseu argumentativ.

E. TEMATICA PENTRU METODICA DESFASURARII ACTIVITATILOR INSTRUCTIV-EDUCATIVE IN GRADINITA DE COPII 

1. Curriculum pentru educatia timpurie – structura, principii si valori fundamentale; plan de invatamant, metodologia de aplicare a planului de invatamant, domenii de dezvoltare, domenii experientiale, activitati de invatare, organizarea si amenajarea spatiului educational si rolul centrelor de interes/ariilor de stimulare
2. Proiectarea didactica – specificul proiectarii didactice in gradinita: lectura personalizata a programei pentru educatia timpurie, planificare tematica anuala, planificare calendaristica saptamanala, proiecte tematice, proiect de activitate didactica (tema, scop, obiective operationale, evenimente didactice)
3. Organizarea activitatilor de invatare in educatia timpurie:
- mediul educational, ambianta psiho-relationala, modalitati de organizare a grupei, modele de aranjare spatiala a grupei, activitati de invatare cu grupa combinata;
- tipuri, importanta, specific, organizare, desfasurare, evaluare: activitati pe domenii experientiale, jocuri si activitati liber-alese, activitati pentru dezvoltare personala, activitati integrate, activitati monodisciplinare, activitati optionale, activitati extrascolare.
4. Jocul in educatia timpurie – definirea jocului si specificul lui in prescolaritate. Functiile si clasificarea jocurilor. Relatia joc – dezvoltare – invatare
5. Modalitati specifice de realizare a activitatilor didactice in educatia timpurie: memorizare, convorbire, povestire si repovestire, lectura dupa imagini, observarea, joc didactic, exercitiu cu material individual, joc-exercitiu, joc de rol, joc logico-matematic, joc cu text si cant, joc muzical, joc de miscare, joc de creatie, lectura educatoarei, dramatizare, auditie, pictura, desen, modelaj, colaj
6. Strategii didactice traditionale si moderne utilizate in educatia timpurie: metoda de invatamant, procedeu didactic, tehnica, instrument didactic, mijloace de invatamant, materiale didactice
7. Evaluarea in educatia timpurie: functii (constatativa, predictiva, diagnostica), forme de evaluare (evaluare initiala, evaluare formativa/ continua, evaluare sumativa/ cumulativa), metode si instrumente de evaluare - traditionale si moderne (analiza produselor activitatii, observarea sistematica, convorbirea cu scop evaluativ, portofoliul copilului, Reperele fundamentale in invatarea si dezvoltarea copilului de la nastere la 7 ani, fisele de apreciere a progresului copilului inainte de intrarea in clasa pregatitoare, caietul de observatii etc.)

Bibliografie orientativa pentru Pedagogie prescolara si Metodica desfasurarii activitatilor instructiv-educative in gradinita de copii

1. Bizduna, M., Neagu, A., Texte pentru educatia limbajului la prescolar, Bucuresti, Editura PROGnosis, 2000.
2. Bocos, M., Didactica disciplinelor pedagogice. Un cadru constructivist, Pitesti, Editura Paralela 45, 2008.
3. Bocos, M., Catalano, H., Avram, I., Somesan, E. (coord.), Pedagogia invatamantului primar si prescolar. Instrumente didactice, Cluj-Napoca, Editura Presa Universitara Clujeana, 2009.
4. Bocos, M., Jucan, D., Fundamentele pedagogiei. Teoria si metodologia curriculum-ului, Pitesti, Editura Paralela 45, 2008.
5. Botis, A., Mihalca, L., Despre dezvoltarea abilitatilor emotionale si sociale ale copiilor, fete si baieti, cu varsta pana la 7 ani, Buzau, Editura Alpha MDN, UNICEF, 2007.
6. Breben, S., Gongea, E., Mitrulescu, V., Invatarea bazata pe proiecte, Craiova, Editura Arves, 2009.
7. Breben, S., Gongea, E., Ruiu, G., Fulga, M., Metode interactive si de grup, ghid metodic, Craiova, Editura Arves, 2006.
8. Breben, S., Ruiu, G., Fulga, M., Tuturuga, M., Mediul educational in gradinita, Craiova, Editura Reprograph, 2005.
9. Catalano, H., Albulescu, I., Didactica jocului, Bucuresti, Editura Didactica si Pedagogica, 2019.
10. Catalano, H., Albulescu, I., Pedagogia jocului si a activitatilor ludice, Bucuresti, Editura Didactica si Pedagogica, 2018.
11. Catalano, H., Albulescu, I., Sinteze de pedagogia invatamantului prescolar, Bucuresti, Editura D.P.H., 2019.
12. Chis, V., Pedagogia contemporana - Pedagogia pentru competente, Cluj-Napoca, Editura Casa Cartii de Stiinta, 2005.
13. Ciolan, L., Invatarea integrata. Fundamente pentru un curriculum transdisciplinar, Iasi, Editura Polirom, 2008.
14. Cristea, S., Studii de pedagogie generala, Bucuresti, Editura Didactica si Pedagogica, 2009.
15. Cucos, C., Pedagogie generala, Iasi, Editura Polirom, 2000.
16. Dumitrana, M., Activitati matematice in gradinita: ghid practic, insotit de 105 sugestii de activitati, Bucuresti, Editura Compania, 2002.
17. Dumitrana, M., Copilul, familia si gradinita, Bucuresti, Editura Compania, 2000.
18. Dumitrana, M., Educarea limbajului in invatamantul prescolar, vol. I - Comunicarea orala, Bucuresti, Editura Compania, 1999.
19. Dumitrana, M., Educarea limbajului in invatamantul prescolar, vol. II - Comunicarea scrisa, Bucuresti, Editura Compania, 2001.
20. Dumitrana, M., Evaluarea limbajului. Probe de screening educational, Bucuresti, Editura V & I Integral, 2009.
21. Dumitrana, M., Introducere in pedagogie, Craiova, Editura Reprograph, 2004.
22. Dumitrana, M., Invatarea bazata pe cooperare, Bucuresti, Editura V & I Integral, 2008.
23. Dumitrana, M., Jocuri si jucarii pentru prescolari. Ghid metodic de activitati realizate cu ajutorul unor materiale simple, Bucuresti, Editura Compania, 2005.
24. Farca, S., Cum intampinam copilul ca parinti, bunici, medici si educatori, Bucuresti, Editura Trei, 2010.
25. Frumos, Fl., Didactica. Fundamente si dezvoltari cognitiviste, Iasi, Editura Polirom, 2008.
26. Glava, A., Glava, C., Introducere in pedagogia prescolara, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 2002.
27. Glava, A., Pocol, M., Tataru L., Educatia timpurie. Ghid metodic pentru aplicarea curriculumului prescolar, Pitesti, Editura Paralela 45, 2009.
28. Gongea, E., Ruiu, G., Breben, S., Activitati bazate pe inteligente multiple, Craiova, Editura Reprograph, 2002.
29. Ionescu, M., Instructie si educatie, Cluj-Napoca, Editura Presa Universitara Clujeana, 2003.
30. Joita, E., Educatia cognitiva. Fundamente. Metodologie, Iasi, Editura Polirom, 2002.
31. Joita, E., Instruirea constructivista – o alternativa. Fundamente. Strategii, Bucuresti, Editura Aramis, 2006.
32. Kolumbus, E.S., Didactica prescolara (“Is it tomorrow yet?” – titlu original, traducere in limba romana de Magdalena Dumitrana), Bucuresti, Editura V&I Integral, 1998.
33. Manolescu, M., Activitatea evaluativa intre cognitie si metacognitie, Bucuresti, Editura Meteor Press, 2004.
34. Manolescu, M., Teoria si metodologia evaluarii, Bucuresti, Editura Universitara, 2010.
35. Marin, T., Teoriile invatarii si didactica in schimbare vazute din perspectiva constructivista, Bucuresti, Editura V & I Integral, 2009.
36. Neacsu, I., Instruire si invatare, Bucuresti, Editura Didactica si Pedagogica, 1999.
37. Niculescu, R., M., Curriculum intre continuitate si provocare, Sibiu, Editura MEDIA, 2010.
38. Norel, M., Bota, O. A., Didactica domeniului experiential limba si comunicare, Cluj-Napoca,
Asociatia de Stiinte Cognitive din Romania, 2013.
39. Paisi, Lazarescu, E., Ezechil, L., Laborator prescolar, Bucuresti, Editura V&I Integral, 2010.
40. Paun, E., Potolea, D. (coord.), Pedagogie. Fundamentari teoretice si demersuri aplicative, Iasi, Editura Polirom, 2002.
41. Rafaila, E., Educarea creativitatii la varsta prescolara, Bucuresti, Editura Aramis, 2003.
42. Stefan, M., Lexicon pedagogic, Bucuresti, Editura Aramis, 2006.
43. Tomsa, Gh., Oprescu, N., Bazele teoretice ale psihopedagogiei prescolare, Bucuresti, Editura V&I Integral, 2007.
44. Voiculescu, E., Pedagogie prescolara, Bucuresti, Editura Aramis, 2001.
45. Vrasmas, A. E., Consilierea si educatia parintilor, Bucuresti, Editura Aramis, 2002.
46. Vrasmas, E., Educatia copilului prescolar, Bucuresti, Editura Pro Humanitas, 1999.
47. Vrasmas, E., (coord.), Premisele educatiei incluzive in gradinita, Bucuresti, Editura Vanemonde, 2010.
48. Vranceanu M. (coord.), Educatia si Dezvoltarea Timpurie a Copilului. Ghidul educatorului, UNESCO-UNICEF. Editat cu concursul CNETIF, Chisinau, 2005.
49. ***Curriculum pentru educatia timpurie (in vigoare).
50. ***Suport de curs elaborat in cadrul Proiectului Dezvoltarea resurselor umane in invatamantul prescolar, POSDRU ID 61130, implementat de ISJ Dambovita, in parteneriat cu „Reggio Children” Italia, ISJ Suceava, ISJ Alba, CCD Dambovita si Mondo Consulting &Training SRL, 2012.
51. ***Educatia – spre un pact pentru un oras care educa – document realizat de Biroul Educativ, Centrul International „Loris Malaguzzi”, USR Ministerul Educatiei, al Universitatilor si al Cercetarii, Oficiul Scolar Regional din Emilia Romagna - traducere Sanziana Sterghiu (in suportul de curs elaborat in cadrul Proiectului Dezvoltarea resurselor umane in invatamantul prescolar POSDRU ID 61130).
52. ***Barcelona Objectives. The development of childcare facilities for young children in Europe with a view to sustainable and inclusive growth, European Commission, 2013.
53. ***Metoda proiectelor la varstele timpurii, Bucuresti, Editura Miniped, 2002/2005/2016.
54. ***Ghid de bune practici pentru educatia timpurie a copiilor intre 3-6/7 ani, 2008.
55. www.subiecte.edu.ro

Programa titluarizare 2024

Vezi si celelalte programe disponibile AICI.